News - GTS Presentations

GTS Telecom accelerează afacerile în timp real

Interviu cu Dan Mihăescu, Country Manager, publicat în e-Finance, sep-2005,

GTS Telecom GTS Central Europe se poziţionează ca un important operator alternativ la nivel regional de servicii de telecomunicaţii pentru piaţa business. Cum este privită activitatea GTS Telecom în comparaţie cu alte ţări în care grupul operează (Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria)?

GTS Central Europe este liderul regional pe piaţa operatorilor alternativi de telecomunicaţii, cu o cifră de afaceri consolidată estimată pentru 2005 la 300 milioane euro. Avem propria reţea de fibră optică, contiguă în regiune, suntem prezenţi în cele mai importante centre de interconectare europene de la Frankfurt, Londra, Paris, Milano şi avem parteneriate strategice cu operatori globali ca British Telecom, Colt, Sprint. În ceea ce priveşte GTS Telecom, continuăm să fim liderul de calitate pe piaţa serviciilor de comunicaţii de date, voce, internet şi hosting din România, cu un nivel de stabilitate în primul semestru al anului de 99,91%. Ne adresăm pieţei business, pentru care furnizăm soluţii mai stabile decât ale oricărui concurent şi pe care le gestionăm până la interfaţa de conectare a clienţilor. Deţinem şi operăm o reţea naţională MPLS cu topologie inelară de 10 Gbit/sec, interconectată cu infrastructura regională prin nodurile transfrontaliere de 25 Gbit/sec de la Arad şi Oradea. În Bucureşti avem propria reţea metropolitană MPLS de fibră optică de aproape 200 km şi 2,5 Gbit/sec, plus reţeaua radio în bandă 5,8GHz, cu care acoperim tot oraşul.

După preluarea în Cehia, în luna ianuarie a acestui an, a companiei Aliatel, şi a firmei Energis in Polonia, ne putem aştepta, pe termen scurt sau mediu, la întărirea poziţiei GTS Central Europe şi în România?

Obiectivele noastre sunt, în primul rând, legate de consolidarea poziţiei de lider pe piaţa operatorilor alternativi regionali, pe care vom continua să fim factorul principal de consolidare. Cele două achiziţii din regiune pe care le-aţi menţionat, Aliatel în Cehia, în luna ianuarie, şi Energis în Polonia, mult mai recent, sunt grăitoare. În România, vom continua să creştem organic compania şi, fără îndoială, vom integra alţi operatori a căror strategie, structură şi poziţionare sunt compatibile cu cele ale GTS Telecom. Pe de altă parte, continuăm să ne extindem liniile de business către alte ţări şi teritorii învecinate, dezvoltând astfel volumul segmentului wholesale. Primul pas a fost făcut deja la sfârşitul anului trecut, prin creşterea capacităţilor reţelei transfrontaliere la 25 Gbit/sec.

Cum apreciaţi stadiul de dezvoltare al pieţei româneşti de comunicaţii de date, comparativ cu regiunea central şi est-europeană?

Faţă de piaţa regională de servicii de comunicaţii, trebuie să remarcăm mai întâi disparitatea în România a accesului rezidenţial la serviciile de comunicaţii implementate pe bucla locală liberalizată (ADSL). În România, serviciile ADSL sunt promovate mai ales către piaţa business, în timp ce clienţii rezidenţiali accesează internetul folosind preponderent servicii dial-up. Până în prezent nici un operator nu are o strategie coerentă pentru piaţa rezidenţială. Situaţia este diferită în celelalte ţări din regiune. Polonia a lansat servicii ADSL pe piaţa rezidenţială în 1999 iar în acest moment are 750.000 de abonaţi rezidenţiali. În Ungaria sunt 235.000 de abonaţi rezidenţiali, la o penetrare de 3,5%; în Cehia sunt 110.000 de abonaţi şi în Slvacia 38.000.

Care credeţi ca sunt cele mai importante provocări ale forurilor şi autorităţilor de reglementare a industriei comunicaţiilor din România în urmatoarea perioadă?

In opinia mea, provocarea cea mai importantă pentru autorităţi este cea a managementului procesului de liberalizare şi acces la bucla locală, inclusiv adaptarea legislaţiei şi monitorizarea mişcărilor companiilor, în special ale fostului monopol. Realitatea arată că avem un cadru legislativ cuprinzator pe care fostul monopol încearcă sa-l respecte legal şi formal. Dintr-o perspectivă de business însă, este absolut de înţeles faptul că Romtelecom încearcă să-şi protejeze veniturile şi interesele, aplicând tactici adecvate. Va continua deci războiul, deja lansat, al preţurilor prin care sunt vizaţi operatorii care nu folosesc infrastructura Romtelecom, iar sub pretextul modernizării reţelei, fostul monopol va continua să izoleze locaţiile în care este obigat să asigure spaţiul de colocare şi acces la reţeaua de cupru liberalizată. Prin intercalarea de ONU (Optical Network Unit), ne-menţionate în lege şi dispuse pur şi simplu pe stradă, bucla locala liberalizată practic dispare, facând în multe cazuri legea inaplicabilă. Competiţia lansată de Romtelecom este cu toată piaţa operatorilor alternativi, piaţă care este oricum subdezvoltată în România şi pe care sperăm ca autorităţile de reglementare să continue să o încurajeze. Nu ar trebui deci ignorate declaraţiile Romtelecom care doreste cote de 70-80% din piaţa de date. Mai mult, sperăm ca autorităţile să continue să adapteze legislaţia la condiţiile concrete şi va continua să supervizeze acţiunile companiilor, acces la infrastructură etc., cu obiectivul de a crea o piaţă a telecomunicaţiilor competitivă şi uniform reprezentată, fără concentrări sau oligopoluri dominante. Altfel România va sfârşi prin a rămâne prizoniera numărului 2 sau va avea o piaţă de comunicaţii de date, la fel ca cea de voce fixă, dominată de fostul monopol. Poate ca un exemplu bun ar fi Franţa, unde fostul monopol deţine o cotă de sub 50% din piaţă, iar operatorii alternativi au acces garantat la bucla locală şi participă la programele de modernizare a reţelei naţionale.

GTS Telecom s-a poziţionat pe piaţă ca un catalizator, un accelerator al afacerilor clienţilor ("Business Accelerator"). Cât de bine aţi reuşit să vă onoraţi până acum promisiunea?

GTS Telecom se poziţionează pe piaţă ca “Business Accelerator”. După criteriul calităţii suntem recunoscuţi ca lider în furnizarea celor mai stabile soluţii. Noi considerăm că sistemele de comunicaţii stabile asigură creşterea eficienţei angajaţilor, accelerând astfel afacerea. În România, studiile independente ne cotează, pentru al patrulea an consecutiv, cu nota 6,4 (pe o scară de 7 puncte) nivelul de stabilitate al serviciilor; la distanţă de 0,5 puncte în faţa următorului competitor. În 2004, de pildă, valoarea medie a stabilităţii serviciilor GTS Telecom a fost 99,82%, adică 1054 minute de întrerupere cumulate în intregul an, pentru toţi clienţii, iar în primul semestru din 2005, stabilitatea serviciilor noastre a fost de 99,91% . Cred că aceasta înseamnă servicii de calitate ! Serviciile noastre sunt destinate companiilor, independent de dimensiune sau domeniu de activitate, inclusiv corporaţii, companii mari, firme mici şi mijlocii (IMM). De fiecare dată, caracteristicile serviciilor sunt articulate funcţie de nevoile specifice, cu respectarea a două criterii fundamentale. Primul este garantarea contractuală a parametrilor tehnici ai serviciului, al doilea este garantarea stabilităţii serviciului prin clauze şi penalităţi contractuale precise. La începutul fiecărei luni, raportăm clienţilor nivelul de stabilitate al serviciilor furnizate în luna anterioară, iar în cazul neîndeplinirii parametrilor contractuali, GTS Telecom rambursează o sumă corespunzătoare parametrilor de calitate nefurnizaţi. Din nou, şi îmi face placere să o repet, suntem singura companie de comunicaţii din România care procedează în acest fel cu clienţii ei.

Ce segmente de clienţi serveşte GTS Telecom la această oră?

Pentru noi, piaţa business este segmentată în corporaţii, companii mari, întreprinderi mici şi mijlocii (IMM). Aproape 60% din portofoliul nostru este asigurat de corporaţii şi firme mari, dar am dezvoltat servicii specializate pentru IMM, sectorul cel mai dinamic al economiei, cu creşteri de 13-15% anual. Sunt servicii cu un nivel de calitate deosebit şi parametri garantaţi contractual şi în consecinţă nu vom concura niciodată la preţ furnizorii specializaţi în astfel de strategii. Pe lângă segmentul retail descris anterior, GTS Telecom este principalul furnizor de servicii internet, telefonie şi date pentru cea mai mare parte dintre operatorii de comunicaţii naţionali şi locali. Trebuie numai să vă gândiţi că aceste companii furnizează, mai departe, servicii către clienţii proprii, iar aici nu există margine de eroare; parametrii de calitate trebuie să fie de cel mai înalt nivel.

Cum apreciaţi că va evolua piaţa internă în următorii ani?

În ce fel apreciaţi evoluţia şi gradul de maturitate al pieţei de telecomunicaţii din România? Piaţa noastră de telecomunicaţii creşte şi se maturizează. Chiar dacă rata de adopţie a serviciilor are valori excepţionale, (valoarea ANRC pentru 2004 este de 158%!), creşterea valorică a industriei în 2005 rămâne sub nivelul anului trecut. Dincolo de maturizare, este un efect al scăderii preţurilor mai rapid decât al creşterii numărului de noi clienţi sau noi linii instalate. Acest fenomen este accentuat de un război artificial al preţurilor generat şi susţinut de noii operatori ce-şi forţează intrarea pe piaţă. Mulţi dintre noii clienţi cad în această capcană şi se trezesc că plătesc pentru un serviciu al cărui operator nu răspunde la telefonul de intervenţie, sau, mai grav, serviciul plătit nu satisface nevoile iniţiale. Chiar dacă preţurile scad puternic, numărul de noi conexiuni nu va creşte în acelaşi ritm. Pentru că, întâi: preţul, deşi este unul din criteriile de alegere a unui serviciu, el nu determină în mod automat achiziţia şi, al doilea, chiar dacă un serviciu este achiziţionat pentru că are preţul mic, calitatea sa va fi determinantă pentru a-l face pe client să migreze către un alt furnizor. Dincolo de conexiune, companiile comerciale din România nu consideră aplicaţiile web de business ca generatoare de profit. Chiar în industrii precum transporturile, distribuţia sau serviciile, numărul aplicaţiilor dedicate, capabile să reducă stocurile sau timpii de operare şi să genereze astfel valoare companiei, este mic. Cred că o creştere explozivă a traficului pe reţele va avea loc odată cu aplicaţiile de conţinut, inclusiv real-media (video-on-demand, pay-per-view, IP-TV etc.), iar operatorii se vor concentra pe furnizarea de servicii cu valoare adugată.

Other news